Prepararea betonului este un procedeu la îndemâna oricui, dacă știi regulile. Fiind poate cel mai folosit material în construcții, varietatea rețetelor este mare, dar metodele de preparare au rămas în mare la fel de foarte mult timp. Din capul locului, trebuie spus că prepararea se face adaptând agregatele și cantitățile în funcție de scopul de folosire.
Betonul este practic un amestec omogen alcătuit din ciment, apă, nisip sau pietriș și alte agregate. Cimentul, la rândul lui, este o pudră fabricată din amestecul calcarului cu argilă, gips și alte substanțe chimice și minerale care au scopul de a întări, fluidiza sau plastifia amestecul.
Necesarul
Pentru a crea ciment trebuie să te asiguri că ai toate „ingredientele” necesare, dar și că ele sunt conforme cu recomandările specialiștilor. Astfel:
Cimentul trebuie să fie cumpărat dintr-o sursă certificată și ales în funcție de lucrarea în care îl vei folosi;
Pietrișul trebuie să fie curat, lipsit de argilă sau resturi vegetale, granulele trebuie să aibă o formă rotunjită, nu aplatizată;
Nisipul trebuie să fie fără impurități, argilă sau săruri (cum se întâmplă cu nisipul de la mare). Trebuie să fie aspru și colțuros atunci când îl freci între degete și să se scurgă ușor printre degete. Asigură-te că nu conține granule plate strălucitoare, humus, reziduuri petroliere sau resturi vegetale;
Aditivii se adaugă în compoziția betonului pentru a-i îmbunătăți calitatea, atât înainte cât și după turnare, numai respectând indicațiile producătorului.
Apa
Cantitatea de apă folosită la prepararea amestecului este de regulă strâns legată de cantitatea de ciment. Este important să respecți întocmai indicațiile producătorului pentru a nu risca un rezultat neoptimizat.
Apa se mai folosește și după turnare, atunci când scopul este de a preveni apariția fisurilor, când practic suprafața turnată se udă periodic cu apă timp de minimum 3 zile. Este o metodă prin care se împiedică evaporarea accelerată a apei din amestecul de beton, lăsându-i timp betonului să-și urmeze parcursul firesc.
Pe de altă parte, este o greșeală să torni mai multă apă în găleata de amestec, doar pentru că simți că amestecul este prea uscat. Altfel riști ca betonul să devină mai poros și mai puțin rezistent.
Prepararea
Odată ce ai cimentul, apa și materialele agregate la dispoziție, trebuie să respecți rețeta. Asta înseamnă că vei avea nevoie de două lucruri: să știi la ce va fi folosită compoziția și să respecți recomandările producătorilor.
Asigură-te că temperatura este optimă. Majoritatea betoanelor pot fi turnate când temperatura este între 5 și 30 de grade Celsius. Când este prea cald, turnarea betonului se face seara sau pe timpul nopții. Temperatura din timpul nopții este bine să fie situată între 5 și 7 grade.
Turnarea betonului
În funcție de complexitatea lucrării poți avea o betonieră sau poți apela la o stație de betoane.
Turnarea propriu-zis a betonului trebuie să fie făcută de la o înălțime maximă de 60 de cm. Acesta nu trebuie aruncat cu lopata, deoarece este posibil ca betonul să nu se lege și, deci, să nu aibă omogenitatea optimă.
Există și situații când ai nevoie de un aditiv plastifiant care să ofere o fluiditate suplimentară betonului, cum este atunci când construiești elementele structurale – pereți diafragmă, stâlpi sau grinzi.
Ultima etapă: vibrarea
Înainte de a trece la faza de așteptare, în care betonul se usucă, trebuie să știi că există și o procedură mai puțin cunoscută denumită vibrare. Este modul prin care se mărește gradul de compactare, procedeul fiind folosit pentru distribuirea betonului în locurile mai inaccesibile. Acest procedeu durează între 5 și 30 de secunde, dar vei ști că ai finalizat etapa când suprafața betonului este uniformă.
Vibrarea poate fi internă, externă și de suprafață, fiecare variantă având procedeul ei specific.
