Arhitectura s-a nascut cu timpul preistoriei, in timpul neoliticului, cand diferite grupuri umane au dezvoltat un stil de viata sedentar bazat pe agricultura. Acest nou mod de viata a dus la dezvoltarea unor locuinte stabile si a unor incinte ceremoniale, care evoluau estetic din elemente simbolice prezente in contextul socio-cultural in care au fost dezvoltate. Astfel au aparut, de exemplu, domurile din Europa, construite cu blocuri uriase de piatra.
Pe masura ce societatile au devenit mai complexe si mai extinse, au aparut primele centre urbane inchise, cu locuinte grupate in jurul locurilor sacre. In acest fel s-au nascut culturile inalte din Orientul Mijlociu: Mesopotamia si Egiptul, care au lasat lasat sa se evidentieze numeroase lucrari arhitecturale, dintre care se remarca, de exemplu, sisteme de irigare, zigurati, temple si piramide. Daca in prezent cele mai importante lucrari sunt facute intr-un birou arhitectura, in trecut lucrurile nu stateau chiar asa iar multe case au fost construite pur si simplu, fara cunostinte de arhitectura si fara sa respecte un plan.
Arhitectura urbana in trecut
Arhitectura antica era preocupata de constructia de structuri si cladiri religioase care simbolizau puterea politica a conducatorilor. Grecii si romanii antici au fost cei care au perfectionat arhitectura, punand bazele arhitecturii clasice si transformand-o intr-un punct de referinta pentru secolele urmatoare. In aceasta etapa au fost dezvoltate arcadele si coloanele stilizate, s-a lucrat in calcar si marmura, s-a dat nastere la sisteme si apeducte de irigatii. Exemple ale gradului ridicat de dezvoltare arhitecturala din acea perioada sunt Partenonul Atenei si Colosseumul Roman.
Arhitectura dupa anii 1980
Cele mai citite articole
Incepand cu anii 1980, pe masura ce complexitatea cladirilor a inceput sa creasca (in ceea ce priveste sistemele structurale, utilitatile, energia si tehnologiile), domeniul arhitecturii a devenit multidisciplinar cu specializari pentru fiecare tip de proiect, expertiza tehnologica sau metode de livrare a proiectelor.
In plus, a existat o separare mai mare intre arhitectul „proiectarii” si arhitectul „proiectului”, care se asigura ca proiectul indeplineste standardele cerute si se ocupa de problemele legate de raspundere. Procesele pregatitoare pentru proiectarea oricarei cladiri mari au devenit din ce in ce mai complicate si necesita studii preliminare cu privire la aspecte precum durabilitatea, calitatea, banii si respectarea legilor locale.
In prezent nu se mai poate face aproape nimic fara un proiect tehnic si DTAC si daca in trecut oamenii puteau sa isi construiasca inclusiv palate fara astfel de proiecte si fara expertiza unui arhitect, acum chiar si pentru cele mai mici constructii sunt necesari arhitectii.
Acesta este si motivul pentru care tot mai multe persoane aleg sa lucreze exclusiv cu specialisti cand vine vorba de proiectele lor. In plus, unele aspecte ale construirii trebuie sa fie avizate de un specialist, conform legii, altfel construirea ar fi ilegala. Atat pentru constructii de la zero cat si pentru renovari sunt necesare proiectele. Desigur, nu pentru o zugraveala sau pentru a schimba tabla de pe casa, insa pentru modificari structurale este necesar avizul unui arhitect profesionist care sa se ocupe de fiecare faza a proiectului.
