Afecțiunile neurologice presupun modificari structurale/biochimice/electrice la nivelul sistemului nervos, responsabile de diverse simptome. Sistemul nervos este reprezentat de creier, maduva spinarii si nervii periferici.
Aceste afecțiuni sunt extrem de variate, atat ca mecanisme de producere, cat si ca tablou clinic, si o multe dintre ele necesită monitorizare pe tot parcursul vieții.
Simptomele diferă în funcție de tipul afecțiunii neurologice, si pot fi constituite din deficite motorii/senzitive, tulburare de limbaj, tulburare de coordonare, alterarea starii de constienta etc.
Afecțiunile neurologice pot fi mostenite sau dobândite.
Dintre afectiunile neurologice cunoscute, reamintim accidentul vascular cerebra, patologia neurodegenerativa (precum dementa), epilepsia, cefaleea, tulburarile de miscare (precum boala Parkinson, coreea Huntington), bolile neuroinflamatorii (precum scleroza multiplă), neuropatiile, miastenia gravis, scleroza laterala amiotrofica și multe altele.
Tratamentul diferă în funcție de patologie si de evolutia acesteia. Acestea pot fi tratate fie prin tratament conservator nonfarmacologic, medicamentos, fie in anumite situatii prin tratament chirurgical, iar serviciile specifice sunt disponibile în diferite clinici din țară, vezi aici unde gasesti specialisti in neurologie si neurochirurgie in Bucuresti.
În continuare vom discuta pe scurt despre cele mai frecvente afectiuni neurologice, despre cauzele și caracteristicile lor.
Dementa
Dementa se defineste printr-un declin al functiei cognitive de la un nivel anterior, cu impact asupra calitatii vietii. Functia cognitiva descrie un spectru larg de abilitati, ce cuprinde memoria, limbajul, atentia, orientarea in raport cu timpul/spatial si propria persoana, capacitatea de a elabora planuri si de a le desfasura, capacitatea de invatare, abilitatea de a avea interactiuni sociale si comportamentul.
Boala Alzheimer este una din formele de dementa.
Deoarece această boală este una progresivă, simptomele tind să se agraveze odată cu trecerea timpului și chiar dacă riscul de dezvoltare a acestei boli crește odată cu înaintarea în vârstă, boala Alzheimer nu reprezintă o parte naturală a îmbătrânirii.
Epilepsia
Epilepsia este responsabila de crize epileptice, care sunt episoade de afectare neurologica tranzitorie consecutiva hiperactivitatii celulare neuronale, de diverse cauze.
Chiar dacă motivul apariției epilepsiei este deseori necunoscut, la baza ei pot fi factori genetici, modificari structurale (tumorile, traumatismele la nivelul capului și accidentele vasculare cerebrale), patologii autoimune sau infectioase si tulburari metabolice..
Tumori cerebrale
Tumora cerebrală este o masă de țesut crescut anormal la nivelul creierului și poate fi benignă sau malignă.
Tumorile benigne nu conțin celule canceroase și, dacă sunt îndepărtate chirurgical, tind să nu recidiveze. Cu toate acestea însă, dacă tumorile benigne nu sunt îndepărtate complet, ele pot continua să crească și să necesite tratament cu radiații sau chimioterapie.
În ceea ce privește tumorile maligne, acestea tind să crească mult mai rapid, să se răspândească în țesuturile înconjurătoare și să recidiveze după încheierea tratamentului.
Boala Parkinson
Boala Parkinson este o boala neurodegenerative progresiva, al carei mecanism patogenic presupune pierderea de neuroni care secreta dopamina de la nivelul circuitelor cu rol in controlul miscarii, si care se manifesta prin simptome motorii (tulburare de miscare) si nonmotorii.
Deoarece dopamina este vitală pentru reglarea activității musculare, diminuarea cantității acesteia poate duce la apariția simptomelor caracteristice bolii, precum tremorul, rigiditatea, bradikinezia și tulburarea de mers.
Această afecțiune apare de obicei la persoanele de peste 65 de ani și, chiar dacă motivul apariției nu este cunoscut, există anumiți factori de risc care pot contribui la apariția bolii, cum ar fi vârsta, genul, factorii genetici și factorii de mediu.
Scleroza multiplă
Scleroza multipla este cea mai frecventa boala inflamatorie a sistemului nervos central mediata imun.
Scleroza multipla afecteaza adultii tineri, avand debut clinic la varste cuprinse in medie intre 15 si 45 ani, cu predilectie pentru sexul feminin.Cauza sclerozei multiple este necunoscuta, insa se considera ca are la baza un mecanism mediat imun, care conduce la inflamatie.
Scleroza multipla poate evolua episodic (in pusee) sau progresiv. Puseele sunt responsabile de deficite neurologice focale, care depind de localizarea leziunilor (scadere de forta musculara, amorteala, tulburare de echilibru, afectarea vederii la un ochi etc).
Acordați atenția cuvenită afecțiunilor neurologice, ca să cunoașteți din timp cauzele și caracteristicile lor și să le tratați corespunzător la medici specialiști.
