Starea de spirit, grijile si tensiunea psihica, toate au influenta asupra secretarii laptelui de catre organism, asa incat proaspata mama are nevoie sa fie cat mai relaxata si detasata de problemele din jur. Copilul este prioritatea numarul unu, iar el are nevoie ca mamica lui sa faca orice pentru a-i indeplini dorintele. Desi pare dificila la inceput, alaptarea este pana la urma un gest firesc, care isi are, insa, trucurile sale. Sa vedem despre ce este vorba…
Instalarea secretiei lactate Chiar daca secretia lactata nu se stabileste decat dupa cateva zile, alaptarea precoce si frecventa la san stimuleaza producerea laptelui si ajuta la prevenirea umflarii si intaririi excesive a sanilor. Aparitia laptelui se face cel mai adesea dupa 3-4 zile de la nastere (ceva mai devreme la mamele care nu au mai avut copii), insa uneori venirea laptelui poate fi brusca.
Studiile efectuate asupra sugarilor alaptati la san dupa un program ‘liber’, la cerere, au demonstrat ca majoritatea acestora sugeau pana la 10-12 ori pe zi in primele sase zile de viata. Tot pe parcursul primei saptamani de viata a micutului, sanii se afla sub cea mai intensa stimulare hormonala (hormonii determina aparitia secretiei lactate). Nu este de mirare ca uneori sanii pot deveni prea plini sau nu au suficient lapte pentru a satisface apetitul crescut al nou-nascutului. Cu timpul, relatia dintre ‘cerere si oferta’ se va echilibra, sanii secretand exact atata lapte cat are nevoie bebelusul pentru a-si potoli foamea.
Angorjarea sanului Sanii isi maresc dimensiunile si se angorjeaza (se intaresc) in timpul secretiei lactate, iar acest lucru poate face ca mamelonul sa se intinda si sa se aplatizeze. In timp, mamelonul se poate intari, ceea ce creaza dificultati bebelusului atunci cand incearca sa suga.
Solutia ar fi aplicarea unor comprese calde pe sani si scoaterea unei cantitati de lapte inainte de alaptare, astfel incat mameloanele sa devina suficient de maleabile pentru ca el sa il poata cuprinde cu gura. Acelasi lucru se poate aplica si in cazul sanilor cu mameloane plate sau retractate (retrase spre interiorul sanului de catre tesutul de sustinere). Uneori este folositor sa se maseze delicat mamelonul cu degetele inainte de inceperea suptului, pentru a-l face mai proeminent, apoi se prinde areola intre degetul mare si aratator si se introduce in gura bebelusului. Sugarii intorc fata instinctiv catre orice le atinge obrazul, acest reflex ajutandu-i sa gaseasca sanul. Insa, daca sunt apasati in acelasi timp pe ambii obraji, devin confuzi si se agita.
Cum suge? Laptele se formeaza in tesutul glandular aflat in interiorul sanului, iar apoi este condus prin niste canale inguste catre centrul sanului, unde este colectat in cateva sinusuri. Aceste spatii de depozitare sunt dispuse circular chiar sub areola (zona pigmentata din jurul mamelonului). La nivelul fiecarui sinus pot fi observate deschiderile acestor canale. Cand bebelusul suge ‘corect’, cea mai mare parte, uneori chiar intreaga areola, se afla in gurita lui si apasa aupra sinusurilor prin presiunea exercitata de gingii.
Limba bebelusului in timpul suptului fixeaza areola in gura si impinge laptele din partea anterioara a cavitatii bucale catre faringe. Exista doua lucruri care trebuie evitate cand se pune sugarul la san. Primul este sustinerea capului cu mana, in incercarea de a-l orienta catre san, deoarece nu le place sa fie tinuti de cap si se zbat ca sa se elibereze, iar o alta greseala este apasarea obrajilor pentru a-l determina sa deschida gura. Aceste gesturi il nemultumesc si pot duce chiar la refuzarea sanului.
Orarul de alimentatie la san Pana acum cativa ani, nou-nascutii erau tinuti intr-un salon special, departe de mama, fiind adusi pentru alaptare la intervale fixe de timp. Acum, majoritatea maternitatilor lasa bebelusul impreuna cu mama inca din primele ore de dupa nastere, ceea ce ajuta la cunoasterea reciproca. Medicii pediatri recomanda alaptarea la cerere, iar variabilitatea orarului si a numarului de alaptari sunt diferite la fiecare copil si depind de rapiditatea instalarii somnului de noapte prelungit.
In timp ce unii sugari par dispusi sa se adapteze unui program strict de supt, altii se trezesc si plang de foame la intervale destul de neregulate. De asemenea, sunt copii foarte somnorosi in primele zile/saptamani de viata, care adorm la san, pe cand alti sunt infometati si dornici de a suge incontinuu. Ei pot dori sa fie hraniti de 10-12 ori pe zi in primele doua saptamani de viata, pentru ca dupa aceea sa ajunga la un program de 6-7 mese pe zi. Cu timpul vei invata sa ii distingi plansetele si sa nu il pui la san de fiecare data cand da semne de agitatie.
